Publicat în Diverse

Ce da valoare unei carti?

books-on-a-scale-iclip

 

Piața de carte se diversifică pe fiecare an ce trece, ceea ce este absolut firesc și denotă o maturizare a acestei industrii. Căci este, în definitiv, o industrie, cu propriile sale reguli. Vremurile în care doar anumite persoane ajungeau să publice o carte, au apus. Acum, pe lângă faptul că oricine poate ajunge. în anumite condiții, să publice o carte, ea nu mai are doar rolul de informare sau un rol de dezvoltare culturală și științifică. Acum cartea informează, distrează și, mai ales, promovează o persoană. Astfel, că ești actor, politician, jurnalist, sportiv sau om de afaceri, poți folosi cartea ca mijloc de promovare. Ah, și mai avem cartea ca mijloc de reducere a pedepsei cu închisoarea, dar acesta este un subiect pe care nu aș vrea să îl abordez acum. Nu acum, pe fondul pseudo boicotului cărților lui Voiculescu și Năstase.

Și ne întoarcem la eterna discuție: dar cartea ce valoare are? Ne promovează, ne promovează, dar unde tragem linia între ceea ce este acceptabil să se publice și ce nu? Păi linia nu o poate trage decât cititorul, în momentul în care plătește cartea. În afară de limitele legale legate de subiectele interzise a fi abordate (antisemitism, rasism, instigare la violență etc), singurul care decide este cumpărătorul.

Astfel, o carte care din punct de vedere estetic nu are absolut nici o valoare, poate ajunge un succes și se poate vinde în câteva mii de exemplare (ceea ce este mult pentru piața de carte din România). Dacă o cartea are în spate o figură publică, din mediul online, media sau pur și simplu viața mondenă a Bucureștiului, plus un marketing isteț, are toate șansele să se vândă foarte bine, deși nu spune nimic. Și exemplele nu sunt puține, mai ales în ultimii 2-3 ani. Dar tot experiența acestor ultimi ani ne arată că aceste cărți au un succes limitat. Adică ele se vând bine cât timp sunt promovate intens, apar recenzii minunate despre ele, dar totul se stinge după ce campania de promovare se încheie și apar tot mai multe voci care le contestă valoarea. Dar ele nu dispar de pe piață, căci fiecare are locul său sub soare. Ele vor avea în continuare cititori dedicați, ce le citesc cu plăcere și așteaptă alte cărți la fel. Pe scurt, ele vor avea succesul pe care îl merită, pe care l-ar fi avut fără acea campanie de marketing agresivă.

Dar ar fi absurd să pretindem că aceste cărți să nu fie publicate. Căci cine ar fi în măsură să decidă ce merită sau nu merită să apară? Cine poate hotărî ceea ce citește toată lumea. Dacă o carte are 10 cititori, acei cititori merită respectați. Este tentant, uneori, să pufnești când vezi o persoană care se declară încântată de o carte pe care tu o consideri maculatură, risipă de celuloză prețioasă. Am înțeles că se numește „book shaming”, adică să faci pe cineva de râs că citește o anumită carte. Inițial am crezut că se referă la a face de râs o carte, nu cititorul său 😀 Iar acest lucru se întâmplă, în special, în mediul virtual, evident. Căci nu te-ai așeza lângă cineva care citește pe bancă și i-ai spune: „Doamnă, citiți o porcărie!”

Citisem undeva că valoarea unei cărți este dată de măsura în care, peste ani și ani, ea este încă citită, gustată de public, naște încă discuții și dezbateri, rămâne în sufletul cititorilor săi, este reeditată, inclusă în topurile cărților ce trebuie citite în această viață. Dar oare nu este un criteriu la fel de subiectiv ca și numărul de exemplare vândute, ce depinde de atât de mulți factori externi? Nu avem un cântar al valorii, care să judece neabătut valoarea unei cărți! Eu, spre exemplu, am citit cărți, care din punct de vedere estetic sunt slăbuțe (fir narativ, personaje etc), dar au avut acel ceva ce m-a atras, au venit într-un moment al vieții mele în care aveam nevoie fix de ele, mi-au creat o stare pe care nu am putut-o uita. Și am citit cărți bune, dar pe care le-am uitat complet. Nici măcar nu sunt sigură că le-am citit, am niste amintiri foarte vagi legate de ele.

Un alt aspect ar fi și valoarea volumului în sine, felul în care arată. Nici măcar nu mai arată cărțile ca altă dată. Astfel, sunt vânate volumele la prima ediție, cele obținute prin precomandă, înainte oricărei librării, cele grafice, cele cu autograful autorului (am văzut chiar și cu autograful traducătorului, ceea ce mi-a dat un sentiment de neliniște, nu știu dacă e neapărat ceva ce mi-aș dori, dar încă mai analizez acest aspect, căci apreciez o traducere impecabilă, atunci când o întâlnesc). Avem reeditări ale unor volume de succes cu grafică suplimentară, hărți etc. Recunosc, pentru mine acest lucru nu este important. Nu țin la cărțile de belestristică pe care le citesc, de aceea le și împrumut tuturor celor care le doresc. Din tot ce am scris pe blog, mai am foarte puține, cele care au venit cu autograf. Valoarea lor, pentru mine, este în experiența oferită în momentul citirii și ce mi-a rămas în suflet.

Ce dă valoare unei cărți pentru voi? Numărul de exemplare vândute, recenziile primite de la critici, trăirile pe care vi le-au inspirat, măsura în care rămân în sufletul vostru?

12 gânduri despre „Ce da valoare unei carti?

  1. Eu și așa citesc cartile populare la multe luni, poate chiar un an și ceva. Sunt eu mai anapoda în chestiunea aceasta. Cât despre valoarea unei cărți: din recenzii, din genul literar încadrat s-ar putea să o cumpăr, să o împrumut de undeva, de la cineva. Dacă îmi place când o citesc, apoi poate să spună și Papa că e erezie, nu mai contează. Lectură e atât de subiectivă, încât nu poți pune limitări de genul „valoarea unei cărți”. Ține și de carte, și de momentul ales pentru a o citi, ține de backgroundul tău ca și cititor, de perioada în care trăiești, totul te influențează. Până și vizualul cărții te influențează, cum bine ai menționat. Ce vreau eu de la o carte, mai degrabă așa: o poveste care să mă atragă, un text fără greșeli, un font atractiv și destul de citeț, poate chiar o calitate bună a foilor, coperte atrăgătoare. Toate ajută. Dar, la urma urmei, e doar despre carte și ce mi-a transmis, ce m-a făcut să simt.

    Apreciat de 2 persoane

  2. Valoarea unei carti o pot aprecia numai si numai prin experienta mea personala si directa, in urma lecturii. Nu zic ca recenziile nu ma tenteaza si de multe ori iau in calcul recomandarile altor bloggeri sau prieteni si rude, cititori pasionati, ale caror gusturi le cunosc. Daca vreau sa recitesc o carte la un moment dat, inseamna ca da, este valoroasa si are locul ei in biblioteca asigurat. Este o mare bucurie pentru mine sa recitesc cartile pe care le-am indragit si sa recreez anumite stari in urma lecturarii lor. Sunt ca niste prieteni buni pe care vrei sa-i revezi din cand in cand. La mine marketingul agresiv nu prea are efect, nu numai legat de carti, in general chiar se obtine reactia adversa – ocolesc lucrurile pe care am senzatia ca cineva mi le baga pe gat, cumva.

    Apreciat de 1 persoană

  3. Un articol absolut minunat și extrem de bine-venit, felicitări! ❤ Consider că fiecare carte are propriii cititori, chiar dacă mie nu îmi place neapărat. Partea aceasta cu valoarea este absolut relativă și ține de foarte mulți factori: de experiența pe care o ai ca cititor, de studiile pe care le-ai făcut, de propriile așteptări. Sunt cărți care, îmi place să cred, își aleg cititorii, pentru că vin exact la momentul potrivit, care rezonează cu propriile trăiri din momentul respectiv. Dacă privim strict din punct de vedere literar, criticii sunt cei care vor stabili valoarea unei cărți, însă timpul a demonstrat că acestea nu sunt neapărat cele mai iubite de către omul de rând. Strict personal, valoarea este dată de sentimentele pe care mi le trezește, de cât de mult îmi rămâne în memorie după citire. Sunt cărți care mi-au rămas în suflet și care sunt extrem de valoroase pentru mine, pe acestea le voi reciti cu drag oricând. O recenzie mă ajută să mă orientez, sunt anumiți bloggeri cu care rezonez și știu că mă ajută, dar nu e neapărat o constantă. Sunt cărți extrem de lăudate de către bloggeri care mie nu mi-au spus absolut nimic. Cât despre cărțile bloggerilor, ale youtuberilor, ale politicienilor etc., și acestea au propriul public, sunt oameni care iubesc să îi cunoască dincolo de online sau de tv… Într-adevăr, astăzi, dacă ai o anumită sumă, poți găsi edituri care să îți publice gândurile, ideile, însă, multe sunt lipsite de orice fel de substanță, sunt pline de greșeli de orice tip, dar lăsăm timpul să vorbească pentru aceste cazuri…

    Apreciat de 2 persoane

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s